luni, 29 iunie 2009

Te iubesc, bărboaso!

Bucureşti, 2 iulie după-amiaza. Întâlnirea lor drăgăstoasă se încheie în staţia de tramvai 41 de la Turda. Ea are cam 30 de ani, e cam înaltă, are cioc şi poartă poşetuţă. El e un pensionar scund şi îndesat.

După haine, nu câştigă împreună 12 milioane. După gesturi, sunt iubiţi. Apare tramvaiul şi este momentul despărţirii. Ea urcă pe scări, în timp ce el îi face bezele sub privirile hipnotizate ale călătorilor, care au, probabil, impresia că lumea chiar s-a întors cu fundu-n sus...

duminică, 28 iunie 2009

Cum a fost buturuga mare îngropată de o înmormântare

Habar n-am dacă rebeliunea din Iran este alimentată dinafară. Mulţi susţin asta şi, probabil, au şi de ce. Dar dacă ar fi adevărat, cei care au plănuit cu minuţiozitate stau acum neputincioşi şi-şi blesteamă zilele.

Cum este să munceşti pe rupte cam vreo 4 anişori, să te chinui să pui la punct o strategie care să dea rezultate? Să ţii legătura şi să-i coordonezi pe oamenii din interior în cel mai mare secret, pentru că altfel le pui viaţa în pericol, iar afacerea se duce de râpă. Să cheltuieşti ceva averi din banii ţării tale ca totul să fie "brici". În final, să vezi că răzmeriţa izbucneşte şi planul de lovitură de stat la Teheran merge de minune, aşa cum a fost trasat pe hârtie: sângele curge pe străzi, regimul islamist se precipită şi întreaga lume este oripilată de brutalitatea de care dă dovadă. Totul este perfect până când, dintr-o dată, pică vestea că a murit Michael Jackson.

Din birourile lor cufundate în semiîntuneric, bănuiţii planificatori, să zicem, de la CIA, Mossad sau, poate, MI6, au privit pe ecranul televizorului cum imaginile violente din Iran dispar printr-un efect de "disolve", iar în loc apar poveşti cu şi despre Michael. Ziarele, radiourile preiau aceeaşi ştire şi, din vorbă-n vorbă, moartea cântăreţului devine subiect pentru întreaga planetă.














Contestatarii rezultatelor alegerilor din Iran au fost, brusc, uitaţi. De altfel, nici măcar ei nu mai dau buzna pe străzi în număr mare, impresionaţi, poate, la rândul lor, de dispariţia lui Jacko sau poate sătui să fie loviţi fără ca nimeni să-i sprijine. Astăzi, au fost cam 3 mii în piaţă, la Teheran. Restul, probabil, mai "occidentalizaţi", poate că au stat acasă, unde au ascultat la MP3 player melodia "You are not alone". Asta în timp ce, pe străzi, ceilalţi protestatari erau bătuţi de poliţişti pe ritmurile lui "Beat it".




















O poveste similară, la scară mai mică, a fost cu tinerii din R. Moldova, care erau bătuţi şi alergaţi pe străzi în timp ce românii erau preocupaţi exclusiv de arestarea lui Gigi Becali.

Aşa că opozanţii iranieni şi potenţialii lor susţinători din umbră pot considera că înmormântarea lui Michael înseamnă şi îngroparea rebeliunii. Mai ales că, în ceea ce priveşte data funeraliilor, familia lui Jackson n-a spus nimic, semn că va mai dura câteva zile. Adică, atât cât ar avea nevoie regimul ayatollahului Khamenei şi al subalternului său Ahmadinejad ca să măture opozanţii. Până acum, la Teheran au murit 25 de oameni, cam 2 mii au fost arestaţi (după surse occidentale), iar răniţii nu au număr.

Epilog la nebunie


Aşa rată clădirea din Armenească devastată vineri noapte de un incendiu. E sâmbătă la prânz, iar în jur sunt o mulţime de gură-cască şi, ca de obicei, reporterii trimişi să umple jurnalul cu un subiect mai de Doamne-ajută.



În fotografii nu este, din păcate, blocul vecin, unde, în momentul incendiului, s-a consumat un episod haotic, cu final comic. Operatorii de telefonie mobilă ştiu de ce...



luni, 18 mai 2009

Râs de plâns

Cei de la Yahoo spun că acesta ar fi cel mai groaznic râset din lume, după ce au întocmit un top cu înregistrări video trimise de utilizatorii de Internet. Proprietarul acestui dar unic, de-ar face-o pe Mona Lisa lui da Vinci să fugă din tablou, este un francez care scapă din gură hăhăiala asta halucinantă când unul dintre colegii săi de serviciu spune un banc. Oare ăsta o fi însurat?



Iar aici este site-ul unui american care se crede cel mai prost fermier din lume. Fraierul, n-a auzit de România...

Autobuzul care nu ia controlori

Cei de la RATB ar crăpa de invidie dacă ar vedea înregistrarea asta. A fost filmată de un amator, pe o şosea din India, iar călătorii sunt pelerini care se duc la un festival religios. Mă întreb, câţi or fi înăuntru?

duminică, 17 mai 2009

Măi, băieţi, nu credeţi că suntem cam mici?


Vedeţi această imagine? E Pământul fotografiat, pe bune, de astronauţii de pe naveta Atlantis, care s-au dus în spaţiu să pună din nou pe picioare telescopul Hubble. Din câte văd eu, e Peninsula Sinai, la stânga ceva din restul Egiptului, iar la dreapta - o frântură din Arabia Saudită, plus un pic din Israel. A, normal, şi din Fâşia Gaza. Adică zona aia unde mor mulţi oameni când e vorba de bombardamente şi tot felul de operaţiuni militare mai mult sau mai puţin legitime.

Se zice că acolo multe familii au fost decimate din cauza conflictului israeliano-palestinian, mulţi oameni nu au de muncă, iar majoritatea sunt îngenunchiaţi de sărăcie. Unii de-abia strâng un ban să cumpere ceva alimente, pe care le gătesc la un aragaz, normal, alimentat de o butelie, că pe-acolo nu se prea ştie cum arată o conductă de gaze. Iar dacă vor să se ducă la toaletă, au o coşmelie instalată deasupra unei gropi săpate lângă casă, că, după atâtea bătălii, e cam greu să ai o conductă de apă şi un sistem de canalizare care să-ţi permită să-ţi faci o budă cât de cât modernă.

Poate că sună tragic, iar pe alocuri dezgustător. Dar, mă rog, oare se văd toate astea din spaţiu? Normal că nu. Doar un albastru plăcut, puţin alb de la nori şi un crem însoţit de nuanţe - mai închise sau mai deschise, care descriu suprafaţa de uscat. În concluzie, o Planetă al dracului de frumoasă! De oameni, nici urmă. Deci, suntem cam mici, dragilor...

Iată şi alte fotografii ale misiunii Atlantis, de mă fac să mă gândesc că bine-ar fi să-mi construiesc o casă pe orbită (sursa: nasa.gov).









sâmbătă, 9 mai 2009

Michael Jackson are cancer de piele


Asta anunţă în exclusivitate mondială tabloidul britanic The Sun. Ziarul mai publică în ediţia sa online o fotografie halucinantă cu un individ ce seamănă cu Michael Jackson, dar a cărui faţă arată îngrozitor.


Totuşi, în cazul lui Jacko, ar fi vorba despre apariţia unor pete pe corp care ar putea provoca teribila boală, spune The Sun, citând afirmaţiile unor medici. Iar doctorii i-ar fi spus cântăreţului de 51 de ani că maladia este tratabilă. Aşa că, mai spune ziarul britanic, Michael Jackson nu-şi va amâna concertul de comeback, de la Londra, din iulie.

vineri, 8 mai 2009

Noi şi lumea a treia

Reuters a publicat astăzi o statistică a ratelor de interes stabilite de bănci centrale din mai multe părţi ale lumii. Noi ne lăudăm că am coborît la 9,5, dar rămânem de râsul curcilor. Cehii au, spre exemplu, 1,5. Aşa că e o plăcere să-ţi achiţi creditul contractat la o bancă românească. Articolul Reuters, aici.

Românca devenită copilul-minune al afro-americanilor


Parcă ar fi de-al lor, aşa se mândresc cu ea. Cei din conducerea Colegiului american Voorhees din Denmark, Carolina de Sud, anunţă entuziasmaţi că românca Victoriţa Păun, de 22 de ani, a absolvit cu notă maximă facultatea. Este primul student străin şi totodată primul alb care ajunge în top în istoria de 112 ani a colegiului destinat tinerilor de culoare.


Mâine, la ora locală 11.00, românca îşi va ridica diploma. A ajuns aici graţie unui profesor de istorie american care a cunoscut-o în urmă cu opt ani în România. Tânăra s-a înscris la Voorhees College şi a făcut senzaţie. S-a impus în faţa colegilor şi şi-a uimit profesorii. În ianuarie, a fost, poate, românul aflat cel mai aproape de Barack Obama. Victoriţa a condus echipa colegiului său care a participat la Washington la dezbaterile între studenţi, eveniment ce a deschis, la 19 ianuarie, seria de ceremonii dedicate instalării noului preşedinte al Statelor Unite (video, aici).


Acum, putem spune că am mai pierdut un copil deştept. Tânăra are de gând să urmeze Universitatea Harvard sau Rochester. Facem pariu că nu se va mai întoarce? Nu ştiu ce legături mai are aici (în afara familiei, bineînţeles), dar în America a prins rădăcini - drept dovadă stă contul ei de Facebook, unde are prieteni, majoritatea americani de culoare.

Cancer ucigaş - Imagini şocante

Scene dramatice au fost filmate în oraşul Kemerevo, din Rusia. O femeie de 65 de ani, bolnavă de cancer în fază terminală, îşi pune capăt zilelor. Lidia Timofeieva se aruncă de la balconul apartamentului său de la etajul al patrulea al unui bloc de locuinţe.

Înregistrarea video surprinde momentul când fiul ei se luptă cu disperare să o salveze. Echipele de intervenţie încearcă să ajungă la femeie, în timp ce băiatul ei ţine mâinile încleştate pe trupul bolnavei. Omul strigă înspăimântat: "Mama, mama!", semn că îl lasă puterile.

Chiar în clipa când un membru al echipei de salvare reuşeşte să ajungă pe balcon, fiul îşi scapă din braţe mama. Femeia se zdrobeşte de pământ. Atenţie, urmează imagini şocante!



Potrivit statisticilor, 13% din decesele înregistrate în lume sunt provocate de cancer, iar anual, peste 7,5 milioane de oameni mor, răpuşi de teribila maladie.

Atenţie, cad piloţi!

O înregistrare video surprinsă în faţa unui aeroport american arată un pilot într-o stare de perfectă nefuncţionare. Fie că era beat, fie că i-a venit rău, bărbatul s-a chinuit să se ducă la serviciu. Eu în locul lui luam un taxi spre casă, decât să mătur cu picioarele bagajele oamenilor.

Mândrie de prostituată

O româncă a devenit prima prostituată din Uniunea Europeană care a fost expulzată din capitala Italiei, spune ziarul Il Giornale. Tânăra de 26 de ani a fost prinsă la lucru de poliţişti, iar Tribunalul din Roma a decis să o trimită acasă, să fie intimă şi cu compatrioţii ei, nu doar cu italienii.

Românca va veni pe meleagurile natale cu o cursă Tarom, cu un bilet plătit, bineînţeles, de autorităţile italiene.

Club românesc devastat de foc în Italia

Dunărea, un club al unui român stabilit în oraşul Italian Vicenza a fost răvăşit de flăcări pentru a doua oară în doar două luni. Ziarul Il Giornale di Vicenza spune că prima dată s-a întâmplat la sfârşitul lunii februarie, când un incendiu a provocat pagube serioase.

De-abia au reuşit să renoveze localul, că, recent, patronul Dumitru Nicolae (38 de ani) şi asociatul său italian Renzo Manca (48 de ani) şi-au văzut din nou munca distrusă de foc.

Cei doi bănuiesc că flăcările au fost puse intenţionat de concurenţă. Clubul Dunărea este frecventat de români, dar şi de alţi imigranţi est-europeni aflaţi la Vicenza.

Muncitor român mort în Italia

Un român a murit în urma unui accident de muncă în Italia. Potrivit Agenţiei Ansa, Roman Cilian Grigore, de 26 de ani, lucra ca muncitor forestier într-o pădure de lângă Pelugo.
Tragedia s-a produs în localitatea Casaroli, când bărbatul depozita copacii tăiaţi, însă a fost strivit de un trunchi care s-a rostogolit.

Unul dintre colegii lui, de asemenea, român, a alertat echipele de intervenţie, iar rănitul a fost transportat în stare gravă, cu un elicopter, la spitalul S. Chiara din Trento. A murit însă câteva ore mai târziu.

Pokeristul Răducioiu

Cine-şi mai aduce aminte de Florin Răducioiu? Românii l-au cam uitat, nu însă şi cei de la Party Poker, care spun că organizează cel mai urmărit concurs de poker televizat PartyPoker.com Sports Stars Challenge IV.

E o competiţie dedicată fostelor şi actualelor glorii sportive, care sunt invitate să-şi arate priceperea la poker, între 29 mai şi 1 iunie. Premiul cel mare e de 20.000 de lire sterline, iar locul al doilea ia 10.000 de lire, în timp ce 5.000 revin poziţiei a treia.

Printre cei invitaţi să joace este şi al nostru Florin Radu Răducioiu. Potrivit organizatorilor, românul va juca alături de pilotul de Formula 1 Giancarlo Fisichella, de fostul căpitan al naţionalei olandeze de fotbal Frank De Boer şi de fotbalistul francez Frank Leboeuf. Detalii aici.

Sake de Odobeşti şi de Murfatlar

Vinurile româneşti sunt recomandate cu căldură japonezilor într-un articol publicat online. Textul poartă semnătura unei jurnaliste, Felicity Hughes, care e, probabil, americancă şi care lucrează pentru JapanTimes. Duduia e specializată în băuturi, aşa că, mă gândesc eu, nu se prea omoară cu condusul maşinii.

Articolul ei despre vinurile de pe meleagurile locuite cândva de supuşii veşnic turmentaţi ai lui Burebista pare de fapt o mică reclamă la afacerea unei românce, Adela Matsutani (e căsătorită cu un japonez, sută-n mie!) care exportă vinuri în Japonia.

Reclamă, nereclamă, nu-i o idee rea până la urmă, că aşa mai aruncă un ban şi japonezii pe băuturile noastre. Tot în articol am văzut şi cât i-ar costa pe niponi o sticlă de vin românesc. O Grasă de Cotnari din 2003 (cică an de vin foarte bun) e 1800 de yeni, adică vreo 13 euro. Cam tot atât, adică vreo 1700 de yeni este o Fetească Albă de Cotnari, tot din 2003, iar un Murfatlar Fetească Neagră din 2006 este 2400 de yeni (cam 18 euro). Puteam să-i jefuim de mai mulţi bani, zic eu. Sayonara!

joi, 7 mai 2009

Naşul lui Hubble

Un evreu-american de origine română este în echipa de cercetători care se ocupă de Telescopul Hubble. Profesorul Mario Livio are 63 de ani, s-a născut pe la noi, dar a imigrat în Israel în 1950, unde, de altfel a urmat şi şi-a desăvârşit studiile - mai exact, e specialist în fizică şi matematică.

A ajuns apoi în America, iar din 1991 s-a alăturat proiectului Hubble, la un an după lansarea telescopului. Acum, l-au apelat israelienii de la ziarul Haaretz, să le dea într-un interviu câteva detalii despre misiunea Atlantis, de lunea viitoare, când echipajul navetei spaţiale va încerca să intercepteze telescopul.

Într-o operaţiune care, sper, va putea fi filmată sau poate chiar transmisă live, astronauţii vor încerca să aducă îmbunătăţiri telescopului, care, conform estimărilor, şi-a cam dus traiul. Vor fi înlocuite astfel bateriile ce nu vor mai fi funcţionale de anul viitor.

De asemenea, pe telescop vor mai fi montate o cameră video sofisticată, un giroscop şi un spectograf. Mai multe despre misiunea Atlantis, dar şi despre proiectul la care lucrează Mario Livio, în articolul din Haaretz.

Iar aici este blogul profesorului, cu toate datele despre el.

sâmbătă, 25 aprilie 2009

Româncă moartă în Italia

O româncă de 32 de ani a murit într-un incident stupid în Italia, la San Pier Niceto. Florica Creţu a fost izbită de o poartă masivă de fier mişcată, foarte probabil, de rafalele violente de vânt. Scena s-a petrecut în apropierea unei ferme, spun ziarele italiene. Tânăra a suferit grave leziuni cerebrale şi a murit pe patul spitalului.

La Torino, în schimb, o localnică în vârstă de 50 de ani acuză un român că ar fi încercat să o violeze. Agresiunea ar fi fost comisă la 10 dimineaţa, în plină stradă, când femeia se întorcea acasă, anunţă presa italiană. Victima a fost atacată de românul care, bănuieşte ea, era băut. A fost salvată însă de doi trecători, iar agresorul a fugit.

Român traficant condamnat în Canada pentru droguri de 1,5 mil. dolari

Un român stabilit în Canada, a primit 9 ani şi jumătate de închisoare pentru trafic de droguri scrie ziarul The Windsor Star în ediţia sa online. Ion Dumitrescu, de 37 de ani, este camionagiu şi locuieşte în Mississauga.

A fost acuzat că a încercat în urmă cu doi ani să introducă în Canada 15 kilograme de cocaină, în valoare de 1,5 milioane de dolari. Drogurile au fost găsite de poliţişti în două genţi, în cabina camionului românului. Bărbatul risca o pedeapsa maximă de 19 ani de închisoare, dar Tribunalul din Windsor s-a pronunţat pentru o condamnare la jumătate. Instanţa a mai hotărît ca, după eliberare, timp de 10 ani, românul să nu poarte arme de foc.

Ion Dumitrescu a venit în 1992 în Canada, unde a primit cetăţenie. Şi-a înfiinţat o afacere, care s-a împotmolit însă de când a fost pus sub acuzare. O dată cu încarcerarea lui, soţia şi cei doi copii riscă să ajungă pe drumuri din cauza venitului mic, iar singura şansă le rămâne întoarcerea în România.

Un român pe New York Times

New York Times publică astăzi în ediţia online un articol despre românii din Spania pe care i-a lovit criza. Aşa a ajuns Constantin Marius Craiova să-şi vadă numele în pagina web ale ziarului american.



Are 30 de ani şi s-a stabilit în 2003 la Alcala de Henares, lângă Madrid. A venit să lucreze în construcţii, dar acum, după 6 ani de muncă, a căzut victimă crizei. Se întoarce acasă luna viitoare. Şi nu numai el: "Încet, încet, ei dispar", spune pentru NYT, despre conaţionalii lui din Alcala, Gheorghe Găinar, preşedintele unei asociaţii de români de-acolo. La fel se-dreaptă spre casă şi ceilalţi imigranţi care şi-au încercat norocul în Spania. Cursele aeriene către America Latină au chiar oferte speciale pentru sud-americanii care vor să revină în ţara natală.

Constantin va veni în România, dar nu renunţă la Spania. Va încasa şomajul dat de autorităţile spaniole şi va încerca să se descurce aici cu banii. Îşi va aduce şi soţia peruviancă, dar şi copiii. Iar o dată la trei luni va pleca la Alcala, pentru a încasa şomajul şi a da semnătura de primire.

Mai multe despre povestea lui, aici.